Ce trebuie sa stii?

CE ESTE COVID 19?

Ne aflăm în plină pandemie de coronavirus, pandemie care afectează întreaga lume atât medical cât și economic. 215 țări din întreagă lume sunt afectate de această nouă formă de coronavirus care, până în acest moment, nu poate fi tratată. În întreagă lume, în laboratoare se lucrează la un vaccin care să trateze acest virus. Dar ce știm despre virusul care a băgat o lume întreagă în sperieți?

 

Ce este un coronavirus?

Coronavirusurile sunt o familie numeroasă de virusuri. De regulă, se găsesc atât la animale, cât și la oameni. La baza unor boli, precum răceala comună pe care o experimentăm mai toți în sezonul rece stau aceste coronavirusuri. Însă ele sunt sunt responsabile și de boli mai severe, cum ar fi Sindromul respirator din Orientul Mijlociu (MERS) sau Sindromul respirator acut sever (SARS), 2 forme de răceală care au făcut ravagii în lume în trecut. Ca și în natură, și virusurile suferă mutații sau apar tulpini noi, necunoscute cercetătorilor. Sunt acele forme ale virusului care nu au fost identificate la om. Ele sunt periculoase pentru că nu există tratament și este nevoie uneori chiar de ani de cercetare pentru a fi găsit un vaccin. Coronavirusul nou, denumit COVID-19, nu a fost detectat înainte de focarul raportat din Wuhan, China în decembrie 2019.

Inițial, virusul nu a creat haos în lume, deoarece răspândirea lui a fost locală. 
Ca și simptome, COVID 19 s-a manifestat diferit, de la simptome ușoare, inclusiv secreții nazale, dureri în gât, tușe și febră, până la forme severe la unele persoane care au dus la pneumonie sau dificultăți de respirație. În unele cazuri, boala poate fi fatală. Persoanele în vârstă și persoanele cu afecțiuni medicale preexistente (cum ar fi diabetul și bolile de inimă) sunt mai vulnerabile la îmbolnăvirea severă cu virusul.

Sursa de transmitere COVID 19 nu a fost încă detectată. Însă specialiștii iau în calcul transmiterea, ca și în cazul altor coronavirusuri, de la animale la oameni.  
În 2002 în China, SARS-CoV a fost transmis de la zibete la oameni, iar în 2012 în Arabia Saudită, MERS-CoV de la cămile  la oameni. Există însă mai multe coronavirusuri care circulă în rândul animalelor, dar care nu au infectat oameni.

Simpotome COVID 19

Cele mai frecvente simptome ale COVID-19 sunt: febra, tusea uscată și oboseala. Alte simptome care sunt mai puțin frecvente și care pot să apară la unele persoane sunt: durerile, congestia nazala, conjunctivita, cefaleea, durerile de gât, diareea, pierderea simțului gustului și a mirosului, erupțiile cutanate și inrosirea degetelor de la mâini și picioare (apar că și cum ar fi degerate). Aceste simptome sunt de obicei ușoare și se manifestă gradual. La alte persoane infectate, apar doar simptome foarte ușoare.
Majoritatea persoanelor (80%) afectate se recuperează fără a avea nevoie de tratament la spital. Aproximativ 1 din 5 persoane cu COVID-19 prezintă o formă gravă, cu probleme respiratorii. Persoanele în vârstă și cele cu alte probleme de sănătate (hipertensiune arterială, afecțiuni cardiace, diabet, cancer) prezintă riscuri de complicații. Totuși, oricine poate face o formă gravă a COVID-19. Indiferent de vârstă, persoanele care au febra și/sau tușe asociate cu probleme respiratorii (dispnee), durere sau presiune în piept și afectarea mișcării și a vorbirii trebuie să ceară ajutor medical de specialitate.

 Cine se poate îmbolnăvi de acest virus?
Persoanele care trăiesc sau călătoresc într-o zonă în care circulă virusul COVID-19 pot prezența risc de infecție. Personalul medical care îngrijește persoane bolnave cu COVID-19 prezintă un risc mai mare și trebuie să se protejeze cu proceduri adecvate de prevenire și control al infecțiilor.

 Cum se răspândește virusul?
Noul coronavirus este un virus respirator care se răspândește în primul rând prin contactul cu o persoană infectată, prin picăturile foarte mici generate atunci când o persoană tușește sau strănută. De aceea este absolut necesară respectarea tuturor normelor impuse de autorități, de la purtarea măștii în spațiile închise și transportul în comun până la respectarea unor reguli elementare de igienă.  Este important să strănutați sau tușiți în pliul cotului sau folosiți un șervețel și aruncați-l imediat într-un coș închis. De asemenea, este foarte important să va spălați pe mâini în mod regulat, fie cu o soluție pe bază de alcool, fie cu săpun și apă.

 Cât timp supraviețuiește virusul pe suprafețe?
Nu avem un termen exact, studiile sunt în curs. Însă informațiile preliminare sugerează că poate supraviețui câteva ore sau mai mult.

Care este diferența dintre boală cauzată de 2019-nCoV, gripă și răceală?
În general, simptomele sunt asemănătoare. Persoanele cu infecție cu COVID-19, gripă sau răceală prezintă de obicei simptome respiratorii, cum ar fi febră, tușe și secreții nazale. Chiar dacă multe simptome sunt asemănătoare, ele sunt cauzate de viruși diferiți. Din cauza asemănărilor lor, poate fi dificil să se identifice boală doar pe baza simptomelor. Acesta este motivul pentru care testele de laborator sunt necesare pentru a confirma dacă cineva are COVID-19.

Cât este perioada de incubație?
Perioada de incubație este perioada dintre momentul infectării și debutul simptomelor clinice ale bolii. Perioada de incubație din COVID-19 ar putea fi de până la 14 zile.

COVID-19 poate fi transmis de o persoană care nu prezintă simptome?
Înțelegerea momentului în care pacienții infectați pot răspândi virusul către alții este esențial pentru eforturile de control. Conform rapoartelor recente, persoanele infectate cu COVID-19 pot fi asimptomatice și transmite boala.

Există medicamente specifice pentru a preveni sau trata COVID-19?
Până în prezent, nu există niciun medicament specific recomandat pentru a preveni sau trata noul coronavirus. Cei infectați cu COVID-19 trebuie să primească îngrijiri adecvate pentru ameliorarea și tratarea simptomelor, iar cei cu forme severe ar trebui să beneficieze de îngrijire optimă de susținere. Unele tratamente specifice sunt în curs de investigare și vor fi testate prin studii clinice. Dacă aveți febră, tușe și dificultăți de respirație, mergeți imediat la medic!

 

Întrebări frecvente

1. Pot să iau COVID 2019 de la animalul meu de companie?
Nu, în prezent nu există dovezi că animalele de companie, cum ar fi pisicile și câinii, au fost infectate cu virusul sau l-au transmis.

2.Poate fi COVID 2019 transmis de la o persoană la altă?
Da, acesta provoacă boli respiratorii și poate fi transmis de la o persoană la alta, de obicei după un contact apropiat cu un pacient infectat, de exemplu, la locul de muncă, în gospodărie sau într-o unitate de asistență medicală.

3.Cum mă pot proteja?

  • Spălați-vă frecvent pe mâini
    Spălați-vă frecvent pe mâini cu apă și săpun sau folosiți un dezinfectant pe bază de alcool dacă mâinile nu sunt vizibil murdare. De ce? Spălarea mâinilor cu apă și săpun sau folosirea frecării pe bază de alcool elimină virusul dacă acesta se află pe mâini.
  • Respectați igiena respiratorie
    Când tușiți și strănutați, acoperiți gură și nasul cu pliul cotului sau cu un șervețel – aruncați șervețelul imediat într-un coș închis și curățați-vă mâinile cu un dezinfectant pe bază de alcool sau cu săpun și apă. De ce? Acoperirea gurii și a nasului când tușiți sau strănutați previne răspândirea germenilor și a virusurilor. Dacă strănutați sau tușiți în palme, puteți contamina obiectele sau persoanele pe care le atingeți.
  • Păstrați distanța socială
    Menține distanța de cel puțin 1,5 metri între ține și alte persoane, în special cele care tușesc, strănut și au febră. De ce? Atunci când cineva care este infectat cu o boală respiratorie, cum ar fi 2019-nCoV, tusea sau strănutul proiectează mici picături care conțîn virusul. Dacă sunteți prea aproape, puteți inspiră virusul.
  • Evitați să vă atingeți ochii, nasul și gura
    De ce? Mâinile ating multe suprafețe care pot fi contaminate cu virusul. Dacă vă atingeți ochii, nasul sau gură cu mâinile contaminate, puteți transfera virusul de la suprafață la voi. Dacă aveți febră, tușe și dificultăți de respirație, mergeți din timp la medic.

 Trebuie să port mască pentru a mă proteja?
Purtarea unei măști medicale poate ajută la limitarea răspândirii unor boli respiratorii si este obligatorie in spatii inchise, in transportul in comun si in unele zone indicate de autoritati

Materialul în engleză este disponibil aici: https://www.who.int/news-room/q-a-detail/q-a-coronaviruses

Ce este Aspergillus?

Aspergiloza pulmonară invazivă poate crea complicații bolnavilor de COVID-19! Este concluzia la care au ajuns medicii care tratează bolnavi de COVID-19. În general, în rapoartele medicale realizate în Marea Britanie, America sau Spania, este evidențiat faptul că aspergiloza pulmonară invazivă (IPA) poate apărea la pacienții cu COVID-19 bolnavi critici.

Dar ce este acest Aspergillus? Un agent patogen fungic oportunist care poate provoca boli devastatoare la gazdele imunocompromise. Aspergillus este un agent patogen transmis prin aer, tocmai de aceea primii afectați sunt plămânii, ca și poartă de intrare a bacteriei în organism. Recent, infecțiile pulmonare virale severe cazuate de coronavirusi s-au dovedit a fi asociate cu un risc crescut de aspergiloză pulmonară invazivă (IPA).  Spre exemplu, dacă vorbim de gripă severă la pacienții bolnavi critici, aceasta este complicată de IPA în 7–23% din cazuri și asociată cu o rată de deces mai mare de 50%. Similar cu gripa, SARS-CoV-2 poate provoca infecții severe ale tractului respirator inferior. Studiile au arătat că o mare parte din pacienții care se îmbolnăvesc de COVID-19, dezvoltă boală severă dacă organismul lor este invadat de aspergillus. Astfel se explică și numărul mare de pacienți care au nevoie de support ATI. Ca și mod de transmitere, Aspergillus fumigans se transmite prin aer și este rezistent la un spectru larg de factori de mediu (căldură, deshidratare, tratament chimic, radiații). Sporii rămân în aer mai multe luni.

Dacă în cazul unor persoane cu imunitate mărită acest agent patogen nu se manifestă și nu cauzează probleme în organism, rareori acestea prezentând infecții, în cazul celor cu imunitatea compromisă gazdele au risc crescut de a dezvolta aspergiloza invazivă.

Următoarele afecțiuni sunt asociate cu risc crescut de infecții severe:

  • leucemie acută;
  • tumori solide;
  • transplant de organe;
  • transplant medular;
  • imunodeficiente primare;
  • afecțiuni pulmonare cronice: tuberculoză, mucoviscidoză, bronșită cronică.

Fungii din genul Aspergillus sunt răspândiți peste tot în mediu; se dezvoltă în sol, pe plante și pe materia organică în descompunere. Pot fi gășiți de asemenea în atmosfera, apă, alimente și praf.

Ce este aspergiloza?

Aspergiloza este un termen folosit pentru a descrie infecția produsă de speciile genului Aspergillus. Acest grup de microorganisme este capabil să producă un spectru larg de afecțiuni: micotoxicoză (intoxicația prin ingestia toxinelor de Aspergillus), manifestări alergice, infecții superficiale la persoanele cu imunitate crescută, infecții localizate neinvazive la pacienții cu modificări tisulare sau obstrucții generate de corpi străni, precum și infecții invazive la gazdele cu imunitate scăzută. Sunt cunoscute peste 200 specii de Aspergillus, dar sub 20 au efecte asupra organismului uman. Intre speciile de aspergilius se pare ca Aspergilius Niger este cea mai agresiva asupra corpului uman.

Exista posibilitatea, pe fondul imunitatii scazute a organismului datorita Covid 19, ca plamanii sa fie invadati de fungi de aspargilius. In acest context recuperarea devine mult mai greoaie si complicatiile pot sa afecteze grav starea de sanatate a celui bolnav. Recuperarea devine mai dificila, mai complicata iar problemele respiratorii se agreaveaza.

Bolnavul ar avea rezistenta si imunitate mult mai mare la coronavirus daca nu ar fi infestat si invadat de aspergilius. Astfel se impune diagnosticarea prin metode specifice – bronhoscopie si in funtie de gravitatea infectiei tratament cu antibiotic si compusi azolitici.

In nenumarate articole ale unor medici pneumologi renumiti din strainatate se desprinde posibilitatea ca infectiile cu fungi de aspergilius sa agraveze starea pacientului de coronavirus, astfel incat disgnosticarea si tratarea fungilor de aspergilius trebuie sa devina prioritara.

Apergiloza se manifestă ca o infecție, o reacție alergică sau colonizare a tractului respirator cu fungi din genul Aspergillus ce se regăsesc în medii umede, determinând o simptomatologie variată cu mortalitate crescută în cazul persoanelor cu imunitatea redusa. Este și motivul pentru care infecția este extrem de periculoasă în cazul pacienților cu COVID-19 care suferă și alte comorbidități. Bacteria poate fi luată din  solul umed, plante și materiale descompuse, există în pereți, în covoare, aparate de aer condiționat și pește uscat și are rezistență crescută la condiții meteo extreme. Infectarea se produce prin inhalarea și depozitarea sporilor în sinusuri și tractul respirator și devin patogeni când nu pot fi eliminați natural prin mecanismele de apărare ale organismului uman.

Simptomele aspergilozei

Simptomatologia este variată în funcție de statusul imun al gazdei, de formele clinice și de invazia bolii.

  • Sinuzita cronică este un simptom și are evoluție cronică, frecventă la persoanele imunocompetente, cu diabet zaharat sau corticoterapie prelungită. Asociază febră, în caz de invazie determină acuitate vizuală scăzută, meningită, tromboză de sinus cavernos, AVC, osteomielită și diseminare hematogenă.
  • Infecția auriculară – este o infecție a urechii externe caracterizată prin dureri locale, hipoacuzie și o secreție însoțită de o excrescența verde sau neagră în conductul auditiv; rareori infecția se propagă dincolo de urechea externă, cu excepția celei survenite la imunodeprimați.
  • Endocardită – apare mai ales la persoanele care au suferit intervenții pe cord deschis sau ca o complicație la utilizatorii de droguri intravenoase; principala caracteristică o constituie vegetatiile mari friabile.
  • Osteomielita – este o condiție rară survenită mai ales la copiii cu boală granulomatoasa cronică; sunt afectate coastele și coloana vertebrală datorită propagării infecției de la o leziune pulmonară adiacentă.
  • Endoftalmita – este o condiție rară descrisă la consumatorii de droguri intravenoase, pacienți cu endocardită sau cu transplant de organe; clinic pacienții prezintă dureri oculare și tulburări de vedere.

Bibliografie

1.Laborator Synevo. Referintele specifice tehnologiei de lucru utilizate 2010. Ref Type: Catalog.

  1. Malcolm D. Richardson, David W. Warnock. Aspergillosis. În Fungal Infections. Diagnosis and Management, Blackwell Publishing, Third Edition, 2003, 156-172.
  2. Michael C Sneller, James H Shelhamer. Immunologic Non-Asthmatic Diseases of the Lung. În Middleton’s Allergy, Seventh Edition., Mosby Elsevier, 2009, 967-968.
  3. Peter C. Iwen. Mycotic Diseases. În Henry’s Clinical Diagnosis and Management by Laboratory Methods, Saunders-Elsevier, 21st Edition, 1110-1111.